Amintindu-ne de Vince Rafael și puterea cuvintelor în istoria Filipinelor

Vicente L. Rafael a murit pe 21 februarie 2026, a anunțat partenera sa Lila Shahani. Avea 70 de ani. Rafael a fost profesor de istorie la diverse universități din Filipine și din străinătate, cel mai recent la Universitatea din Washington în Seattle. În omagiul său, Departamentul de Istorie al Universității din Filipine a declarat că Rafael a folosit alte științe sociale, precum antropologia și sociologia, în lectura și interpretarea istoriei. Printre lucrările sale cunoscute se numără Contracting Colonialism: Translation and Christian Conversion in Tagalog Society under Early Spanish Rule (Cornell University Press, 1988).

---

L-am cunoscut pe Vicente L. Rafael cu numele cu mult înainte de a-l întâlni. Oricine a studiat istoria Filipinelor, colonialismul sau naționalismul a întâlnit devreme lucrările sale. Cărțile sale au circulat pe scară largă în săli de clasă și grupuri de lectură, modelând modul în care mulți dintre noi am ajuns să înțelegem colonialismul, limba și formarea națiunii filipineze. 

L-am întâlnit pe Vince personal doar pe scurt, în 2016, la întâlnirile Asociației pentru Studii Asiatice din Seattle. A fost un scurt schimb între paneluri, una dintre acele introduceri academice grăbite care adesea nu duc nicăieri. Dar aceasta a dus. Am promis să rămânem în legătură și am făcut-o. Curând după aceea, am început să corespondăm și să discutăm despre posibile colaborări.

Într-un email, a scris:

Bună Stephen, mă întrebam dacă ai un eseu sau un capitol de carte care rezumă noua muncă arheologică pe care ai făcut-o și modalitățile în care aceasta revizuiește înțelegerea noastră a istoriei precoloniale. Mulțumesc!

Acea notă scurtă reflecta ceva esențial despre Vince. Deși format ca istoric, era atent la arheologie și la modul în care noile dovezi materiale ar putea revizui narativele consacrate despre trecutul filipinez. Dorea să știe cum săpăturile și peisajele ar putea complica cronologiile coloniale moștenite. Citea în diferite discipline și lua în serios lucrările care împingeau împotriva limitelor convenționale.

Într-un alt mesaj, a adăugat:

Apropo, te voi contacta în curând despre un alt proiect — te voi anunța.

Era întotdeauna o altă idee în formare, o altă conversație care se deschidea.

Ne-am întâlnit și în Manila când eram pe drumul spre Bicol pentru înmormântarea tatălui meu. Vince și partenera sa de viață, Lila Shahani, și-au făcut timp să mă vadă. Au fost amabili. Acea întâlnire, în mijlocul călătoriei și al doliului, a arătat ceva despre tipul de coleg și persoană care era — gânditor și negrăbit chiar și când timpul era scurt.

Pentru cititorii din afara mediului academic, este important să explicăm de ce cercetarea lui Vince a contat atât de mult.

În Contracting Colonialism, el a examinat modul în care misionarii spanioli au tradus ideile creștine în limbile filipineze. El a argumentat că traducerea nu era un simplu act de înlocuire a unui cuvânt cu altul. Era un loc de negociere. Când friarii spanioli au tradus "Dumnezeu", au folosit adesea termenul Bathala, o ființă supremă precolonială în cosmologia tagalog. Dar Bathala nu se suprapunea perfect cu Dumnezeul creștin, monoteist. Cuvântul purta asocieri înrădăcinate într-un sistem cosmologic diferit. În mod similar, termenul kaluluwa a fost folosit pentru "suflet", totuși înțelegerile locale ale spiritului și personalității nu se aliniaseră întotdeauna cu teologia catolică. Chiar și "păcat" putea fi redat ca kasalanan, un cuvânt legat de greșeala socială și obligațiile relaționale, nu doar o violare a legii divine.

Această abordare a servit, de asemenea, ca un contrapunct la filoanele de cercetare postcolonială naționalistă din Filipine care căutau să recupereze o conștiință nativă intactă, coerentă intern, înainte de perturbarea colonială. Vince nu a negat agentivitatea indigenă; dimpotrivă, a pus-o în prim-plan. Dar el a arătat că agentivitatea funcționa prin traducere, mediere și întâlniri inegale. Precolonialul și colonialul nu erau lumi sigilate. Erau împletite prin limbaj. Lucrarea sa a complicat atât triumfalismul colonial, cât și romantismul naționalist.

Acea perspectivă a influențat profund lucrarea mea arheologică. Arheologia poate trata obiectele și peisajele mai degrabă decât textele, dar interpretarea este, de asemenea, o formă de traducere. Când scriem despre terasele de orez, spațiile rituale sau modelele de așezare, traducem urmele materiale în narațiuni istorice. Lucrarea lui Vince m-a determinat să întreb: Al cui limbaj încadrează acea narațiune? Impunem categorii coloniale sau naționiste asupra societăților precoloniale? Ne imaginăm un trecut precolonial pur, neatins de schimb și negociere? Cercetarea sa m-a împins să văd trecutul ca fiind dinamic și contestat, mai degrabă decât static și autoconținut.

El a produs alte lucrări influente care au extins aceste preocupări. În White Love and Other Events in Filipino History, el a examinat perioada colonială americană și a arătat cum dominația SUA a fost prezentată ca binevoitoare și educațională chiar dacă se baza pe forță. A numit această logică "iubire albă", subliniind modul în care imperiul se justifica prin limbajul ridicării și reformei. Cartea a tulburat atât narațiunile coloniale, cât și pe cele naționiste, arătând cum puterea funcționa nu doar prin coerciție, ci și prin școli, instituții și practici cotidiene.

Lucrările ulterioare, inclusiv The Promise of the Foreign și Motherless Tongues, au continuat examinarea sa a limbii, națiunii și apartenenței. În aceste scrieri, el a argumentat că cuvintele poartă istorii ale puterii și că identitatea națională nu este niciodată fixă. Făcând acest lucru, el a extins istoriografia filipineză dincolo de dezbaterile limitate în cadrul statului-națiune.

Când a scris postfața la Plural Entanglements, pe care am co-editat-o cu Dada Docot și Clem Camposano, el a extins aceste preocupări. El a descris volumul ca apărând din margini, deplasându-se prin discipline și limbi. El a reflectat asupra indigenității și decolonizării nu ca categorii fixe, ci ca procese istorice — contestate, contingente și adesea împletite cu statul. El a subliniat că "nativitatea" este în continuare negociată și că însăși națiunea este un artefact al colonialismelor multiple.

Acea perspectivă rezonează cu modul în care abordez arheologia. Mai degrabă decât să tratez indigenitatea ca pe o moștenire statică ancorată doar în antichitatea profundă, o văd ca produsă istoric și situată politic. Munca arheologică nu se referă doar la documentarea vârstei teraselor sau așezărilor. Ea implică, de asemenea, examinarea modului în care comunitățile se angajează cu categorii precum "indigen" în prezent, adesea în dialog cu statul și cu discursurile globale. Necesită vigilență pentru a ne asigura că narațiunile noastre nu reproduc ierarhii coloniale sau simplificări naționiste, chiar și neintenționat.

Mai important, influența sa s-a extins mult dincolo de publicațiile sale. Vince i-a susținut pe cercetătorii aflați la începutul carierei, inclusiv pe mine. Am auzit multe povești de la prieteni și colegi despre dorința sa de a citi ciorne, de a scrie recomandări și de a sugera colaborări. El a ajuns la cercetătorii mai tineri și a tratat munca lor ca fiind demnă de o angajare serioasă. Acel model de mentorat a modelat multe cariere.

Odată cu trecerea sa, istoriografia filipineză și din Asia de Sud-Est pierde un cercetător care a transformat modul în care citim arhivele coloniale și modul în care gândim despre limbaj și putere. Cărțile sale vor continua să fie citite. Argumentele sale vor continua să provoace discuții. Întrebările sale rămân urgente.

Către Lila și către familia pe care Vince o lasă în urmă, îmi exprim condoleanțele. Fie ca voi să găsiți putere în cunoașterea faptului că munca sa a modelat o comunitate largă de cititori, studenți și colegi pe parcursul generațiilor și continentelor. Mulți dintre noi purtăm influența sa în propria noastră muncă. Pentru asta și pentru conversațiile pe care le-a început și susținut, rămânem recunoscători. – Rappler.com

Stephen B. Acabado este profesor de antropologie la Universitatea din California-Los Angeles. El scrie rubrica bisăptămânală Time Trowel pentru Rappler.